Persoane interesate

27.12.2016

Pe cine poftim noi la cina?



Pe cine poftim noi la cina? - Predica părintelui Maxim Melinti - paroh al bisericii "Acoperământul Maicii Domnului", s. Ghidighici, mun. Chişinău în Duminica a XXVII-a după Cincizecime (25.12.2016).


Evanghelia Duminicii (Luca 14, 16-24):
Zis-a Domnul pilda aceasta: un om oarecare a făcut cină mare şi a poftit pe mulţi; şi a trimis el la ceasul cinei pe slujitorul său să zică celor poftiţi: veniţi, căci totul este acum gata. Dar toţi au început să-şi ceară iertăciune, ca şi cum ar fi fost înţeleşi. Cel dintâi a zis: am cumpărat un ogor şi trebuie să mă duc să-l văd; te rog să mă ierţi. Un altul a zis: am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc; te rog să mă ierţi. Al treilea a zis: mi-am luat femeie, şi pentru aceasta nu pot veni. Şi, întorcându-se, slujitorul a spus stăpânului său acestea. Atunci, mâniindu-se, stăpânul casei a zis slujitorului său: ieşi degrabă în pieţele şi uliţele oraşului: şi săracii, şi betegii, şi orbii, şi şchiopii adu-i aici. Şi, întorcându-se, slujitorul a zis: stăpâne, s-a făcut cum ai poruncit şi tot mai este loc. Atunci stăpânul a zis către slujitor: ieşi la drumuri şi la garduri şi sileşte-i pe toţi să intre, ca să se umple casa mea. Căci vă spun: nici unul din oamenii aceia care au fost poftiţi nu va gusta din cina mea.




Observ un fenomen interesant care se petrece în lume ortodoxă. Noi am reuşit în cele două milenii să ne facem o altă religie, să ne scriem altă evanghelia şi să ne creăm un alt Dumnezeu, să construim altă Biserică. Religia care nu aduce clarităţi şi argumente critice, doar tabu, secrete, blesteme şi interdicţii; evanghelia care se citeşte parţial şi nu se explică pentru ca evanghelia să fie trăită de creştini, actualizată şi aplicată; Dumnezeul, care de rând cu zeii păgâni, pedepşeşte, omoră; Biserica a s-a despărţit de restul lumii prin perete înalt, creând o propastie adâncă între Noi şi Voi, Biserica care opreşte copii de la 7 ani să se împărtăşească, femei în perioada ciclului menstrual să intre în biserica, Biserica, în care pentru un păcat primeşti “privaţiune de libertate”, iar nu reabilitare, iertare, compasiune, împăcare cu Dumnezeu şi cel apropiat. Ne-am acoperit cu un strat de reguli, canoane, interdicţii, şi de sub greutatea acestor reguli şi “talmuduri” nu emănăm dragoste, dăruire şi dialog. Trăim după conceptul Noi şi Voi: Noi corecţi, mântuiţi, pravoslavnici – vom moşteni Raiul, Voi păcătoşi, eretici, rătăciţi – veţi arde în Iad. Unde este Dumnezeul dragostei, care a murit pe cruce pentru spălarea păcatelor şi eliberarea noastră din jugul robiei viciilor şi a patimilor?


Maxim Melinti, 26.12.2016